Charles Baudelaire- Către cititor

 

 

Prostia şi greşeala, păcatul, lenevia
Trudesc al nostru suflet şi trupul ostenesc
Şi astfel ne nutrim regretele ce cresc
Cum cerşetorii jalnici hrănesc păducheria.

Păcatele-s tenace, căinţa trecătoare;
Plătim mărturisirea cu vîrf şi îndesat
Şi ne întoarcem veseli pe drumul înglodat
Crezînd că ştergem pata cu-o falsă lăcrimare.

Pe-al răului divan stă întreit Satan
El leagănă şi-adoarme al nostru spirit, blînd
Şi al voinţei noastre nobil metal, curînd
Este vaporizat de-acest chimist savant.

Diavolul ne ţine ca pe păpuşi în sfori!
În fructele oprite este-o ispită coaptă,
În orice zi spre iad mai coborîm o treaptă
Şi fără groază trecem prin aburi muşcători.

La fel cu-n dezmăţat ce muşcă şi sărută
Sînul martirizat de curvă-mbătrînită,
Furăm şi noi pe-ascuns o desfătare-n pripă
Pe care o strivim ca pe-o stricată fructă.

Mişunînd, îndesaţi ca viermii într-o rană,
În capul nostru-o hoardă de demoni fac banchet
Şi-atunci cînd respirăm, Moartea coboară-ncet
În pieptul nostru, fluviu de tînguire vană.

Dacă incendiul, şişul, violul şi otrava
Încă nu şi-au pictat desenele abstracte
Pe pînza anodină a tristei noastre soarte
E pentru că aceasta nu şi-a sfîrşit corvoada.

Dar printre lupi, şacali, pantere şi solzoase
Reptile, scorpioni, maimuţe, umezi şerpi
Monştrii stridenţi ce urlă şi grohăie acerbi
În ticăloasa junglă a viciilor noastre,

E unul mai infam, mai josnic, mai puhav!
Nu face nici mari gesturi, nu ţipă-asurzitor
Dar ruinează totul fără vreun ajutor
Şi lumea o înghite cu un căscat hulpav.

Plictisul e! Cu pleoape de lacrimi destrămate,
Visează eşafoade, de opiu aromat,
Tu-l ştii, o cititor, pe monstrul delicat,
Făţarnic cititor, ce-mi semeni mie, frate!

Traducerea: Necula Florin Dănuţ

 

 

Tasos Livaditis – I open my door in the evening

 

I open my door in the evening
And lift a bright lamp in my hand
So that everybody who’s grieving
Can see it all over the land,

Can find here a table laid outdoors
And sorrow to fill every bowl
And silently standing beside us
Our pain so familiar to all,

Can find here a corner or rather
A bench for a blind man to stoop,
And then while we talk to each other
Christ will join our company too.

English lyrics by Pavel Kharitonov