alter ego

 

 

…iară tu, trup al meu, orb şi surd
mergi până acolo
până unde nu mai poţi
oprindu-te istovit
în faţa propriilor paşi
în sufletu-ţi brăzdat de crevase
păsări dezaripate-şi găsesc adăpost
viermele uitării
roade la rădăcina pomului tău
ca un balaur în agonie
timpul
îşi trage cu sine trupul mort
nerostite
cuvintele se pierd precum aburul ceţii
în zorile sparte de un hohot de râs
-o, desigur, cu un singur hohot de râs poţi ucide lumina-n trezie-
şi voi, spectatorii,
să nu-l credeţi când urlă prin pieţe
fluturând cu mişcări delirante
frunze de dafin în pietre cioplite
din urma lui
ploaia şi vântul
cresc riduri pe feţele morţilor
Cain îl mai ucide pe Abel!

 

 

Alter ego

 

…e tu, quello che sei

ancora il mio corpo cieco e sordo

vai fino al finale amaro

fino dove non potrai piu

fermandoti esaurito

davanti ai tuoi passi

nella tua anima solcata di crepacce

ucelli con le agli staccati trovano nido

il verme del oblio

rossica le radici del tuo albero

come un Drago morendo

il Tempo

trascina dietro di se il suo core estinto

non dette parole svaniscono nella foschia

nelle mattinate spezzate da una risata

-o,certamente che poi uccidere con una risata la luce che appena si sveglia

e voi, spettatori,

non credetelo quando urla in piazza

oneggiando con le mosse delirante

le foglie di alloro scolpite nella roccia

con la sua traccia

la pioggia ed il vento

disegnano rughe sulla faccia de la mortalita

 

Ecco!

 

Caino ucide ancora una volta Abele!

 

Trad. Maria Frandoş