iluzie

Eduard Munch – The Heart

 

 

 

visam

capul tău lipit de al meu

 gândurile noastre amestecate

tremurau sufletul ca  o harfă vibrând

efluvii de iubire străbăteau  cele două capete

alăturate ca-ntr-o fotografie la minut,

îngălbenită pe margini,

semn al trecerii timpului peste chipurile

mărturisitoare  lumii că şi-au dat obolul iubirii

 „ şi inima-ţi de spadă străpunsă va fi”

auzeam, prin vis, profeţia unei alte Marii
inima de sânge pe loc  s-a golit
o frică năucitoare a străpuns şira spinării

-aerul rece al singurătăţii trecea prin mine ca printr-o sită-

începusem să îngheţ lângă zidul neprimitor  al lumii

ştiam că trează fiind peste atâtea meridiane

 destinul tot m-ar fi urmărit

ca un vampir sugând cu o mie de guri chiar şi iluzia

pe care doar în vis o mai puteam trăi…